Noutăţi/Evenimente

Timp estimat de citire: 4 minute

Evaluarea structurală a unei construcții existente stă la baza fundamentării oricăror intervenții asupra acesteia. În lipsa documentației de proiectare și execuție, obținerea informațiilor tehnice relevante și concludente care să servească ca date de input în evaluarea structurală, se obțin prin realizarea de sondaje.

De câte sondaje este nevoie pentru a obține rezultate concludente referitoare la modul de armare al unui element din beton armat? Unde le poziționăm și cum le realizăm corect prin metoda clasică? Transformarea digitală a sectorului construcțiilor aduce cu sine metode alternative de testare?

Din experiența acumulată în procesul de colectare de date pentru elaborarea expertizelor tehnice, investigarea modului de armare al unui element din beton armat în practica curentă, se realizează prin executarea sondajelor după cum urmează:

Sondaje necesare în cazul unui stâlp existent

1.      Sondaj transversal (în vederea identificării barelor longitudinale) – prin realizarea unui șliț transversal având următoarele caracteristici:

• poziționare în zona critică: la o înălțime cuprinsă între 0.50 m ÷ 1.00 m măsurată de la baza stâlpului;
• poziționare în zona de câmp: la o înălțime de minim 1.00 m, măsurată de la sondajul transversal din zona critică, pe latura adiacentă;
• lățime: 2.00 cm ÷ 5.00 cm;
• lungime: egală cu lățimea stâlpului;
• adâncime: până la jumătatea diametrului barelor longitudinale, pentru a permite măsurarea diametrului acestora.

2.       Sondaj longitudinal (în vederea identificării barelor transversale) – prin ciobirea muchiei stâlpului, de sub șlițul transversal până la identificarea a cel puțin 3 etrieri.

Sondaje necesare în cazul unei grinzi existente

1.      Sondaj transversal (în vederea identificării barelor longitudinale) – prin realizarea unui șliț transversal având următoarele caracteristici:

• poziționare: atât în zona de reazem (la capătul grinzii), cât și în zona de câmp (la mijlocul deschiderii grinzii);
• lățime: 2.00 cm ÷ 5.00 cm;
• lungime: egală cu lățimea grinzii;
• adâncime: până la jumătatea diametrului barelor longitudinale, pentru a permite măsurarea diametrului acestora.

2.       Sondaj longitudinal (în vederea identificării barelor transversale) – prin ciobirea muchiei grinzii, de lângă șlițul transversal până la identificarea a cel puțin 3 etrieri.

Notă: Atât în cazul stâlpului cât și în cazul grinzii, investigarea diferențiată a zonelor critice și a celor de câmp este importantă deoarece caracteristicile barelor transversale în ceea ce privește diametrul și distanța inter ax de dispunere a acestora, sunt diferite în cele două zone.

Sondaje necesare în cazul unei plăci existente

1.      La partea inferioară:

• poziționare: în zona de câmp, la mijlocul deschiderii plăcii (la mijlocul distanței dintre cele două reazeme ale plăcii, care pot fi reprezentate de grinzi sau pereți după caz);
• direcție/ tip sondaj: transversal și longitudinal, perpendiculare unul pe celălalt;
• lățime: 2.00 cm ÷ 5.00 cm;
• lungime: până la identificarea a cel puțin 3 bare de armătură pe fiecare direcție;
• adâncime: până la jumătatea diametrului barelor longitudinale, pentru a permite măsurarea diametrului acestora.

2.      La partea superioară:

• poziționare: la o distanță de cca 20 ÷ 30 cm, măsurată de la fața reazemului (grinda sau perete după caz);
• direcție sondaj: direcția paralelă cu reazemul;
• lățime: 2.00 cm ÷ 5.00 cm;
• lungime: până la identificarea a cel puțin 3 bare de armătură;
• adâncime: până la jumătatea diametrului barelor longitudinale, pentru a permite măsurarea diametrului acestora.

Ce rezultate urmărim să obținem în urma sondajelor?

• Poziția, dispunerea și numărul barelor de armătură (pe direcția longitudinală și pe direcția transversală în cazul stâlpilor și grinzilor, respectiv la partea inferioară și superioară în cazul plăcilor);
• Diametrele barelor de armătură;
• Grosimea stratului de acoperire cu beton.

Cum ar fi să se poată obține aceleași rezultate, printr-o alternativă

•  SUSTENABILĂ
•  NON-INVAZIVĂ
•  CURATĂ și SILENȚIOASĂ
•  AVANTAJOASĂ din punct de vedere al resurselor FINANCIARE și de TIMP? 

Evoluția poate mai rapidă și mai complexă ca niciodată a tehnologiei în domeniul construcțiilor, ne pune la dispoziție instrumente și tehnici de testare nedistructivă care permit o evaluare cuprinzătoare și non-invazivă a sistemului structural al unei construcții.

• Testarea nedistructivă – aplicații practice:
• Indentificarea modului de armare – determinarea numărului, poziției și diametrului barelor de armătură;
• Verificarea calității turnării betonului – evaluarea integrității și uniformității betonului turnat prin identificarea zonele cu goluri sau cu densitate scăzută care necesită remediere;
• Repararea sau consolidarea elementului structural – identificarea locației fisurilor sau a zonelor afectate, astfel încât intervenția să se concentreze doar asupra acestor zone fără a deteriora restul structurii sau barele de armătură;
• Instalarea de noi utilități sau servicii/ reconfigurarea golurilor în plăci sau pereți – identificarea poziției barelor de armătură astfel încât să se evite deteriorarea lor în timpul forajului sau tăierii unui element structural, în scenariul în care se dorește adăugarea de noi utilități sau servicii (conducte, cabluri sau diverse echipamente) sau în cazul în care se dorește deschiderea/ închiderea unor goluri în plăci sau pereți existenți;
• Identificarea defectelor de execuție în ceea ce privește grosimea stratului de acoperire cu beton;
• Stabilirea pozițiilor pentru extragerea de carote.

Concluzie:

Testarea nedistructivă reprezintă o abordare inovatoare și eficientă pentru evaluarea structurilor de beton armat, oferind o alternativă non invazivă la sondajele clasice. Prin conservarea structurii și prin furnizarea de informații extinse, testarea nedistructivă aduce beneficii semnificative în ceea ce privește calitatea lucrărilor de construcții.